Sunt pe balcon, lăsându-mă încălzită de soarele cald de la mijlocul lunii martie. Mirosul florilor mă îmbie să închid ochii și să mă las purtată de valul de dorințe pe care le am pentru vara care urmează.
Deschid ochii și îmi dau seama că de fapt sunt în cameră, la birou, învelită cu o pătură și cu centrala duduind pe fundalul liniștii din apartament. E trecut de mijlocul lunii martie, la fel ca în visul meu, dar simt doar mirosul narciselor care încep să se ofilească. Afară sunt în jur de 5 grade, iar frigul mă seacă de orice chef. Încerc să mă gândesc cum am supraviețuit iernii și îmi privesc liniștită biblioteca. Măcar am stat și am citit la căldură. Acum gândul meu merge tot mai des spre hamacul care așteaptă să fie agățat și să mă legene, în lecturile mele de zi cu zi. Planuri peste planuri și uneori mă întreb dacă trăiesc în viitor sau dacă știu să savurez prezentul.
Frigul încă nu a plecat de la noi, dar măcar ne putem încălzi sufletele cu o lectură plăcută, cu câteva cărți care ne ajută să facem ușor trecerea de la iarnă la primăvară, sau chiar la vară.
În această perioadă de trecere de la iarnă la primăvară, când frigul încă persistă și sufletul simte nevoia de căldură și lumină, cărțile devin tovarăși de nădejde. Ele ne încălzesc sufletul și ne îndrumă în călătoria noastră interioară.
Printre cărțile care mi-au adus căldura în suflet în ultima vreme se numără următoarele:
1. „Sărăcuțul lui Dumnezeu” de Nikos Kazantzakis – Cartea are în vedere viața smerită pe care Francisc a trăit-o: de la tinerețea lui plină de petreceri, până la momentul în care, într-o noapte neașteptată, Dumnezeu s-a făcut auzit în viața lui. Nu a trecut mult timp și acesta a părăsit lumea în care trăia, oferindu-se cu totul lui Dumnezeu și propovăduirii Evangheliei.
„Umblam desculț. Eram toți simpli și neînvățați, și fiecare se supunea celuilalt. Munceam și eu cu brațele, și în continuare cer ca frații mei să învețe un meșteșug cinstit și să muncească; nu ca să câștige, ci ca să dea exemplu și să se ferească de trândăvie.”
2. „Nebunia de a gândi cu mintea ta” de Gabriel Liiceanu – În această lucrare, Liiceanu explorează complexitatea gândirii umane și ne îndeamnă să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile noastre gânduri și acțiuni.
„Nici o gândire nu ajunge la „propriul” ei fără să recurgă la proprietatea altor minți, fără să asimileze în mod convenabil gândurile gândite mai întâi de alții și care prin „re-trăirea” lor, sfârșesc prin a deveni ale tale. […] Cât de greu e să cucerești o minte a ta!”
3. „Despre frumusețea uitată a vieții” de Andrei Pleșu – Cartea are o profunditate filosofică cum se întâlnește tot mai rar pentru că, cum scrie și autorul:
„cărțile continuă să apară, să se înmulțească epidemic, să alimenteze galopant librăriile și bibliotecile. Se scrie imens. […] Mulțimea cărților provoacă, necesarmente, criza criteriilor. E din ce în ce mai greu să alegi, să te orientezi, să desparți apele.”
4. „Suferința vindecată prin iubire” de Liliana Gheorge-Luca – Cartea subliniază fragilitatea sufletului și felul în care tristețea poate îmbolnăvi trupul. Cartea este însoțită și de multe trimiteri la cartea Iov, la analizarea durerii pe care acesta a răbdat, perseverând în credința lui.
„Fiecare sfârșit de plâns înăbușit este un început de speranță către mai bine!”
5. „Surprins de bucurie” de C.S.Lewis – Momentul crucial al convertirii sale spirituale este detaliat cu o profunzime emoțională care sugerează un proces complex și profund.
„eram, pesemne, cel mai șovăielnic și mai abătut convertit din toată Anglia. Nu vedeam atunci ceea ce acum este cel mai glorios și mai evident lucru: smerenia Divină care acceptă un convertit chiar și în asemenea condiții. […] Asprimea lui Dumnezeu este mai gingașă decât blândețea omenească, iar constrângerea Lui este libertatea noastră.”
În timp ce natura se trezește la viață în jurul nostru, cărțile ne încurajează să facem același lucru în interiorul nostru. Ele ne îndeamnă să căutăm înțelegere și încredere în noi înșine și să găsim bucurie în călătoria noastră spre autodezvoltare.
Așadar, pe măsură ce ne pregătim să ieșim din casă prin frigul de afară, dar și atunci când soarele va încălzi pământul rece, să nu uităm să ne lăsăm sufletul încălzit de lecturi care ne aduc înțelepciune și lumină în călătoria noastră prin viață.
Flavia Precup
Blogger – File de suflet
